II.ziua noptii

flori de mozaic.(pentru matilda)

nu,noi nu simtim nimic.defapt,noi doar credem ca simtim.nici macar nu stim ce sunt sentimentele.nici macar nu le deosebim.singurii care simt cu adevarat sunt ingerii.

crezi ca te doare?nu,esti doar amortit.matilda este un inger.

vrei sa stai pe un bloc doar sa zaresti ciorile din Esperanza.si totusi,niciodata nu ti-au placut ciorile.mai mult chiar,le detestai din cate imi amintesc.acum insa e altceva.acum nu mai poti sa faci nazuri.

ti-am spus sa nu-ti faci sperante.ciorile nici nu se vor sinchisi de tine.ciorile au viata lor de nemuritoare.

tu ai doar o gaura de zece etaje in fata,iar ciorile nu te ajuta sa zbori.

mai crezi in ciori,matilda?dar eu?                ciorile nu ne-au salvat decat sufletul.

ps:niciodata sa nu zambesti matilda.dar niciodata.zambetul aduce nenorocire.

Ps:prea mult trecut,nu destul prezent,niciun viitor.

I. ziua colorata.

par de cal.(trebuie sa scriu repede s anu-mi piara nebunia)

mozaicul cotidian m-a distrus.Astazi pot recunoaste in fata tuturor ca ma las prada ciorilor.     ciorile sunt speranta.eu sunt speranta.

din mine se nasc copiii sperantei.in pantecul meu infloresc florile sperantei.tot chipul,fata,mainile..toate,toate sunt speranta!Astazi ma las prada ei si doar ea imi va controla viata.

astazi uit de thanatos.(OM liber,tu intotdeauna vei iubi marea!)

non-sens?

dar hei,muzicalitatea unei limbi este data intotdeauna de rahatul pe care oamenii il scot pe gura.

pe muzicieni sa ii saruti intotdeuna pe gura si in podul palmei.si sa bei cu ei doar cuvinte.

pentru ca spunem ah si atunci cand ne doare si atunci cand ne place.

(daca ai vreo nelamurire intreaba zeii.ei te incurca mereu de doua ori in plus)