marele brad millenium…

poza-brad.jpgduminica asta am fost si eu,ca tot omu curios si influentabil,la Bucuresti,marea capitala a statului, ca sa vad marele brad millenium…deci fost,vazut,placut..mai mult sau mai putin..

bradul este bine ascuns intre blocuri,dar insa cand ajungi langa el nu mai pare asa mic ca la inceput..dar nici asa mare.e o masinarie de fier care-si schimba luminitele mai ceva ca pe sosete.mai intai este tot aprins,peste 2000000 de luminite daca nu ma insel,apoi…se sting pe rand,aparand ingerasi,lumanari,clopotei si,bineinteles,spice de grau,ca doar cu asta ne mandrim si noi.apoi se stinge tot si mii de licariri albastre il invaluie.

..ideea faina..cel putin n-a mai fost taiat un brad trainic si falnic din cine stie ce padure.imprejurimile..oarecum inspirate..fundal sonor cu colinde,patinuar,vin fiert,oameni multi si curiosi.

bradul,dupa cum am mai spus si o sa ma tot repet,mare si luminos.dar am inghetat repede cu gura cascata la brad,ca se lasase gerul, s-am plecat mai departe.urmatoarea tinta:cel mai mare patinuar in aer liber din Europa.pe cismigiu.gheata mare alba si lucioasa,recunosc,asta doar pana cand marea de oameni de la seria de ora 19.00 a inceput efervescenta sa o taie dur si scurt cu patinele.inghesuiala multa,astfel incat cel mai mare parinuar din europa ofera cam prea putin spatiu pentru un patinator.cei multi care d-abia invatau sa patineze s-au conformat rapid celor care isi etalau schemele in centru,si s-au retras,usor-usor,spre margini.cei din centru facusera o adevarata comunitate si se invatau unii pe altii scheme de facut pe role:).mi-am gasit repede locul printre ei(cine stie cum sunt pe gheata..cunoaste)si am uimit cativa gura-casca cu o intoarcere pe un singur picior..doar sunt o fana a lui alexei yagudin care se respecta,nu?:D.curand insa m-am plictisit de figuri si am bagat viteza in sirul..oamenilor de rand;).ocoliri,viraje scurte,copii neatenti,patine rupte..dar distractie maxima.pe gheata ma simt altfel,orice gheata ar fi.simt ca zob,ca plutesc..as putea patina ore in sir.si a fost prima data cand n-am cazut la vreo intoarcere:D..mi-s mandra de asta..

atenita mi-a fost captata insa de un tanar patinator,se vedea ca are experienta si lua totul ca pe o arta,imbracat foarte fain..cu o tenta spre gay,cu un par negru si ondulat si cu miscari extrem de gratioase.parca tot patinuarul s-a oprit si l-a privit atunci cand a inceput sa faca piruete.asa oameni merita tot respectul.ca sa nu ma las mai prejos,am inceput si eu cu piruetele mele de incepator..tanarul mi-a zambit si s-a oferit intr-o engleza foarte corecta(pesemne era englez) sa ma invete nustiuce miscare cu spatele..”of course”..ce puteam zice;;).si uite-asa ne mai invata englezii cum sa facem miscari cu spatele;)…anyway,am ramas impresionata:).

all in all,a fost o zi faina..m-am mandrit ca avem cel mai mare brad din europa,m-am mandrit ca avem cel mai mare patinuar din europa..dar..cam asta e tot ce avem…a..si ploiestiul are s-un concert iris fain fain de anul nou..sac:P.si bineinteles o patinatuare ca mine care stie sa face nustiuce miscare cu spatele invatata de la un tanar englez cu tenta spre gay…traiasca tarisoara noastra,ca tot aici e cald(spiritual vorbind) si  bine..:)

Publicat în:  on decembrie 30, 2007 at 10:05 pm Comentarii (2)

pai 2…

am descoperit in ultima vreme cateva melodii care imi induc cea mai tampita stare pe care am trait-o vreodata..cateva din ele mai jos:

1 first of all,staind-outside..ma inalta pe culmi nebanuite,ma face sa tremur,sa ma zbat inauntru..sa plang,sa sfasii..ma innebuneste..imi aminteste de tine..mereu..

2.placebo cu david bowie without you i’m nothing..geniala melodie..cu dedicatie asta;).

3.metallica-fade to black,nothing else matters,low man’s lyric,tuesday’s gone,the unforgiven2..fara explicatii,they just rock:D

4.zebre-emotia ta..fantastic:D

5.vama-cu tine,zmeul

6.radiohead-creep..nu voi uita niciodata b0b0..raman datoare:)

7.gloomy sunday,sau “melodia de sinucis pe;)”..are o legenda cel putin interesanta si starea pe care o provoaca e tampita rau;))

8.guns’n'roses-estranged iubesc toate melodiile de la guns.dar asta ma distruge:D

9.luna amara-somn si lume oarba.obisnuiam sa le ascult in fiecare dimineata,dorindu-mi mai mult si mai mult sa..mor:|

10.pearl jam-black..minunat…

11.rem-everybody hurts..fain fain fain de tot

12.the cranberries-ode to my family..makes me wonder”does anyone care?”

13.slipknot-vermilion pt 2..ahhhhhhh:D

14.vita de vie-visare,incep sa pierd doar doua din multimea de piese dragi de la baietii astia:)

15.cargo-ziua vrajitoarelor…pff..stare nebuna nebuna.

16.crize-nimic..ooo daaa;)

17.snow patrol-chasing cars

18.iris-ultima toamna..”hai revino-i toamna iar..cu ploi si soare..”:(

19.ada milea-ceata[bobo again..]

20.aerosmith-i don’t wanna miss a thing..se putea?;;)

21.omul cu sobolani-nu va mai fi nimic,cine e de vina

22.pink floyd-wish you were here

23.oana zavoranu-tu esti soarele meu..n-o egaleaza nimeni;)):)))

atat momentan..staind e pe primul loc..melodia aia ma exalta..dementa totala:)..daca mai gasesc melodii revin:)

Publicat în:  on decembrie 29, 2007 at 9:38 pm Comentarii (11)

so this was christmas…

a trecut si craciunul.parca nu mai am nimic de asteptat acum..poate in vreo 3 luni o sa astept cu nerabdare pastele sau ceva..urasc senzatia ca acum nu mai urmeaza decat o alta lunga perioada de frig si de scoala.what can be worse?;)).oricum,plina de carnati,friptura si alte bunatati nevegetariene,ma gandesc cu groaza la anul nou…

…..

…cu totii asteptam de la un nou an multe schimbari in bine..mai multi bani,mai multa sanatate,mai putine griji..poate un nou inceput.asta imi doresc si eu,un nou inceput cu mine insami.imi doresc schimbari..mi-ar veni sa urlu”here i am..will you send me an angel??”[prea mult scorpions tonight]..am nevoie drastica de visare,schimbare si de multe altele.

sa recapitulam..2007 a fost un an groaznic.cativa oameni[sper sa va simtiti vinovati toata viata nenorocitilor]au reusit sa-mi distruga parerea fata de mine insami…e atat de greu chiar si acum sa vorbesc despre asta…cert e ca au reusit sa ma faca sa ma simt mizerabil tot anul.ahh si cat se inselau..si cat ma inselam si eu..acum insa stiu cine sunt si cat pot:).in 2007 m-am inteles groaznic cu parintii..insa motivul m-a facut sa uit tot:)..in 2007 am iubit,and man it was good..in 2007 m-am urat si am ajuns sa ma iubesc.in 2007 am uitat de lume si de mine,in 2007 am stiut ca pot schimba ceva..pe scurt,in 2007 s-au intamplat multe..furtuni interioare din abundenta,grindina..nori negri si grei..dar si o raza de speranta:).in 2007 am facut cunostinta cu adevarata”eu”.sunt recunoscatoare pentru tot ce am invatat..dar nu mai vreau sa trec prin atatea;))…

…astept insa,cu o oarecare urma de pesimism si indoiala,noul an..si va urez un an plin de iubire..

Publicat în:  on at 9:16 pm Scrieti un comentariu

pai…

23-12-07_2148.jpgda.recunosc,m-a patruns si pe mine spiritul Craciunului:).iar ajunul m-a facut sa-mi ies din minti(unii pot confirma asta).parca respir alt aer,parca plutesc in toata perioada asta.ar trebui sa mai ninga,dar trecem peste:).mi-am luat chitara..mai trebuie sa inva sa cant dar se rezolva;).ma simt bine azi..m-am simtit bine toata ziua defapt caci,in fix o ora si 12 minute,vine Craciunul:).ma gandeam ca de data asta sa stau treaza si sa-l surprind pe moshu’ intr-o poza asa,la moment.dar cred ca si de data asta voi adormi cu aparatu-n mana.si stiu sigur ca fuge inainte sa-i fac eu poza;)..smecher mosu asta..sta in sanie si comanda renilor..dar totusi e..harnic si darnic:D.nu prea cred eu in traditii si nu sunt de acord cu multe principii ale societatii,dar ideea asta cu moshu chiar imi place:).si nu trebuie sa fii cuminte tot anu..oricum se indura parintii si-ti iau ceva.

am deviat de la subiect[eu fiind acela]…cum va spuneam,am fost destul de agitata azi.m-am prostit,m-am maimutarit..am speriat lumea..cred ca spiritul Craciunului m-a cuprins cu adevarat de data asta.si n-o sa-mi dea drumu prea curand.

…cat despre cadouri,abia astept Pastele;)).am primit o oferta interesanta..nerabdatoare,mama m-a intrebat daca nu cumva vreau sa vina mosu mai devreme..

dar,oricat de curioasa as fi,n-as da pentru nimic in lume emotia desfacerii cadourilor in dimineata rece de Craciun.e..de neinlocuit:).sunt foarte nerabdatoare:)..

o sa fie un Craciun frumos..o sa fiu in sfarsit semiimpacata cu mine,n-o sa fiu certata cu nimeni[e..mai e timp pana maine:D]..o sa am raspunsul la mult mai multe intrebari decat pana in trecut..o sa am un scop pentru viitor,iar asta face o mare diferenta.acum stiu ce vreau si stiu ca pot:).n-am regrete pentru anul care va trece..mai vorbim despre asta pe 31:).

..in minte imi vine acum gust de sarmale.nu ma omor dupa ele,insa de craciun totul e mai bun:)..o..si friptura..si prajituri si..sorici:X.mi-e foame..mananc portocale momentan..sunt chiar foarte bune:)

cum ziceam..va doresc tuturor pace sufleteasca..sanatate si numai bucurii..iubiti si dati-va seama ce conteaza cu adevarat in viata:)..si iubiti mai,iubiti:)

Publicat în:  on decembrie 24, 2007 at 9:04 pm Comentarii (4)

interzis optimistilor…

e clar,e un fel de regula malefica ce incearca in mod necontenit sa ma distruga.fiecare moment de fericire trebuie sa-l platesc inzecit in lacrimi.serios.fiecare minutel in care pot sa rad si eu din tot sufletul si sa uit de tot ma distruge apoi.sunt un om distrus.nu poate sa treaca nici macar o nenorocita de zi in care sa nu plang.ma scarbeste halul de slabiciune in care am ajuns.plang cand ma uit in oglinda si ma vad.plang cand simt ca nu am loc printre strigoii care ma inconjoara.toti cu fele palide si loviti de soarta.simt ca nu trebuia sa ma nasc acum,nu pe acest pamant.simt ca nu apartin lumii.si plang

plang pentru ca nu sunt de scord cu majoritatea principiilor societatii actuale.plang pentru ca nimanui nu-i pasa.plang pentru ca ma cert cu ai mei.plang pentru ca ma cert cu mine.

plang pentru ca mi-a ajuns pana-n gat sa ma uit pe geama seara si sa vad mereu acelasi peisaj..si stalpul care lumineaza slab prin ceata,si copacii goi si morti pe din-afara.plang pentru ca nu pot avea o zi pentru mine,o ora pentru mine si doar cu mine insami.o ora de pace.

plang pentru ca sunt fericita doar cand ma intalnesc cu tine,domnule perfectiune.si ne vedem atat de rar.

plang pentru ca azi m-a luat un om in brate,,fugeam spre directii opuse si ni s-au intersectat drumurile..era un tip la vreo 30 de ani..tin sa–ti multumesc domnule ca mi-ai facut ziua mai frumoasa strangandu-ma in brate.plang pentru ca nu mi-a mai zambit nimeni in ultima vreme.

plang pentru ca m-am saturar mult prea devreme de tot,si am deja senzatia ca nu mai urmeaza nimic nou.ma inec in rutina si monotonia fiecarei zile si asta ma distruge.

.la naiba..deja mi-a trecut starea aia dementiala de nervozitate si ura.acum lucrurile nu mai sunt negre si urasc tenta de gri pe care au luat-o..masochista din mine iese la iveala..

..sa ma ajute cineva,va rog.ajutati-ma sa scap de mine si de tot ce ma inconjoara si mi-e mult prea cunoscut..i need to find my place..or even just a place to belong to.

va rog..

Publicat în:  on decembrie 21, 2007 at 9:28 pm Comentarii (15)

ma doare..

merit o mica mare doza de morfina.chiar merit,si stiti de ce?merit pentru ca ma “doare lumea”.ma doare maneaua ascultata la fiecare colt.ma doare mizeria dupa joc.ma doare scarba ministrilor fata de problemele de rand.ma dor problemele cu banii ale oamenilor..e uimitor cum se traieste o viata de pe urma unei hartii.ma dor oamenii saraci de pe la colturi care-si petrec ziua cu mana intinsa si vanata de frig.ma doare romania in care traiesc.ma doare prostia.ma doare mediocritatea.ma doare comercialul.ma doare ca,zi de zi crescand intr-o lume ca asta,ma simt ca (dusa) la taiere.treziti-va!vorbesc serios.e timpul sa va treziti!

Publicat în:  on decembrie 19, 2007 at 4:50 pm Comentarii (27)

plans de iarna

plang copacii sub mormantul de zapada.si ne plange si noua sufeltul inghetat.plang flori din care au ramas doar radacini sub troiene albe,si ne plange si noua sine-ul..va ninge si inima din noi,odata cu fulgii care se stramba mereu.plang si cainii cu fata spre luna.isi plang viata dusa-n frig tanjind dupa un os.plang si batranele amintindu-si de prima zapada si sperand sa nu fie ultima.plange si iarna insasi cand vede cum se transforma culorile in gri,s-apoi in negru…are ea o putere magica..

plange viata cand vede cum s-a dus,plange omul cand stie ca e sfarsitul.

plnge si sufeltu-mi chinuit de iarna grea care-si varsa durerea cu lacrimi inghetate.

Publicat în:  on decembrie 16, 2007 at 8:57 pm Comentarii (8)

(III)-seara benefica scrisului:)

“la naiba” spuse deodata uitandu-se la ceas.se plimbase pe strada neobisnuit de lunga si dreapta pret de patru ore.inca mai ningea,insa fulgii erau acum rari,iar fiecare avea o fata schimonosita.inchisese muzica pentru a auzi mai bine linistea serii.isi auzea insa doar respiratia.nu mai plangea,dar cate-o lacrima se mai furisa,din cand in cand,in coltul ochiului.     “Cu mâna stângă ţi-am întors spre mine chipul,
sub cortul adormiţilor gutui
şi de-aş putea să-mi rup din ochii tăi privirea,
văzduhul serii mi-ar părea căprui. “

poezia ii tot rasuna in urechi..pur si simplu nu si-o putea scoate din cap.apoi alte versuri de nichita.. “ce bine ca esti,ce mirare ca sunt!”.nu-si incetinise pasul,dar de data asta se simtea urmarita.il simtea venind in spate.il simtea din ce in ce mai aproape.ii simtea chiar si respiratia in ceafa iar asta ii dadea firoi mai reci ca iarna ce-o inconjura.dorise de atatea ori sa scape de fantoma ce o urmarea de ceva vreme.

totusi constientizase cel mai important lucru:iubea

iubea.il iubea.si asta o facea dependenta si slaba,mai ales in fata lui.nu-o recunoscuse niciodata,in fond,pentru a schimba lumea trebuia sa para puternica,dar dependenta tampita si neobisnuita care o cuprinsese nu-i mai dadea drumul.

nu era nimeni pe strada,dar ea il vedea.il vedea in spate,in fata,langa ea..pretutindeni.era cu ea pretutindeni mergea.si asta nu-i displacea.

..se simtea doar slaba.si incerca in multe randuri sa-l faca sa creada ca nu inseamna mai nimic,sau ca nu avea chef de el.inima insa ii sarea din piept de fiecare data cand il vedea,cand vorbea..chiar si cand ii auzea numele..”*****”..doar ei stiau ce inseamna,si spera doar ca el sa nu fii uitat.

stia acum ca fara el nimic nu ar fi avut sens si nu putea sa-si explice acest lucru.stia acum ca ea nu ar fi fost nimic fara el,dar stia si ca nu avea cum sa schimbe asta.si,in andancul sufletului,nici nu dorea.

afara era inca iarna.

nu ar fi dorit ca el sa alfle toate aceste trairi  niciodata.ii era teama ca,odata cu aflarea dependentei ei,interesul lui avea sa scada.ii era teama ca el nu va mai incerca s-o tina langa el mult prea conviins fiind de ce simtea.ii era teama ca o va lua in ras.dar stia totusi ca nu ar putea face asta.

incpeuse iar sa ninga si lua o pauza din razboiul cu ea insasi.stia ca acum si ea facea o crima interioara si nu era deloc multumita de acest lucru.dar nici surprinsa.obisnuia sa-si automutileze sufletul zilnic.fugea atat de mult de mediocritate si totusi se asemana atat de mult cu oamenii slabi.

credea ca prin autocritica,defapt prin tone de autocritica,avea sa se schimbe,nedandu-si seama de cat de schimbata era.

acum gandea altfel decat toti ceilalti,si,doar prin acest lucru,reusise sa atinga nemurirea.mai ramase doar sa-i schimbe si pe ei.totul era in mainile ei.si stia ca va reusi.dar existau si momente de indioala.dar trecea peste.

ningea si mai puternic iar gerul se intetise.ii era frig si se plictisise deja de obisnuitele razboaie cu ea si cu lumea.dar mai ales de razboiul cu ceea ce simtea.se simtea puternica doar langa el.se vedea frumoasa doar in ochii lui.stia ca avea sa invinga doar alaturi de el,si nu-i convenea asta cateodata.dar il iubea.si acasa o astepta un ceai fierbinte.si-l iubea.

Publicat în:  on decembrie 15, 2007 at 9:52 pm Comentarii (2)

(II)

zapada continua sa sticleasca si sa scartie  sub pasii ei.stelele sclipeau si ele printre fulgii care deveneau din ce in ce mai mari.iar cainele ala nu se mai oprea.luna era intr-adevar ciudata in seara aia.se schimonosea in fel si chip,scotea limba,apoi radea..si plangea cu lacrimi amare.apoi radea iar.dar fata n-o observa.isi continua drumul drept,de-a lungul caselor banale si saracacioase din cartierul periferic.plopi inalti erau insirati in linie dreapta de-o parte si de alta a strazii.

se gandea cum sa schimbe lumea.se gandea cum sa para si sa fie puternica.se gandea la tot ce vroia sa schimbe la ea insasi:poate orgoliul,poate pesimismul,poate gandurile masochiste ce-o acaparau.se gandea cum sa faca oamenii mai veseli.se saturase de fete palide si obosite,de suflete negre,de crime interioare,de lacrimi.si totusi plangea.plangea amar cu suspine lungi..iar in casti inca mai rasuna vocea lui eddie.

un turture cazut dupa un acoperis oarecare a trezit-o brusc.a scos un tipat innabusit,iar apoi si-a continuat tulburata drumul.se gandi brusc la moarte.de scurt timp gandurile morbide incetara sa o bantuie.dar acum se pare ca reveneau.era insa mai puternica acum.era mai puternica pe zi ce trecea.reusi sa le alunge repede spunandu-si ca moartea e o forma de lasitate.

fulgii ii aterizau acum pe nas,gadiland-o usor:).mergea la fel de repede,cu capul in pamant,cu mainile in buzunar.mintea i-se rasucea si se invartea in fel si chip.si privirea i-se incetosa uneori.apoi se trezea brusc si-si continua drumul in linie dreapta.visa.

Publicat în:  on decembrie 14, 2007 at 9:58 pm Comentarii (2)

mergea grabita pe strada pustie.noaptea o inconjura ca un sal gros de catifea iar respiratia i-se imprastia in clabuci nebuni de abur.zapada care acaparase tot orasul ii gemea sub bocanci.avea manusi fara degete si o esarfa ii acoperea gatul inghetat.respira greu caci plangea.iar lacrimile cadeau si inghetau in aer inainte de a uda pamantul.si pluteau inghetate,printre fulgi,intr-o incercare disperata de a mai exista pentru cateva secunde,de a atinge vesnicia.avea casti pe urechi..si pearl jam rasuna adanc in aburii care persistau.

mergea repede,astfel incat oricine o vedea credea ca are o destinatie fixa,cand,defapt,nici nu stia unde se afla.auzea voci dar nici nu-i pasa.auzea dureri,dar nici nu le lua in seama.ii era frig si totusi continua sa mearga.era in lumea ei.si nimeni n-ar fi putut s-o trezeasca,nici macar fulgii care se incapatanau cu inversunare sa cada din ce in ce mai des.ii placea singuratatea noptilor in orasul amortit de iarna care il acoperise mult prea devreme..si facute ca toate culorile sa se transforme in gri.si toti oamenii in marionete fantomatice.

strada era in continuare pustie si doar un caine ingrozit de luna plina si sangerie ce veghea totul mai scotea cate-un urlet prelung.casele se insirau drept in fata ei ca un sir de patrate,gri si ele.(to be continued)

Publicat în:  on at 8:48 pm Scrieti un comentariu